Raport de sinteză factologic al consultării publice deschise
Aprilie 2026
Declinarea responsabilității: Prezentul document trebuie considerat exclusiv ca un raport de sinteză factologic al contribuțiilor transmise de părțile interesate în contextul consultării publice deschise privind consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030. Acesta nu reflectă poziția Comisiei Europene sau a serviciilor sale. Răspunsurile la consultare nu pot fi considerate reprezentative din punct de vedere statistic pentru opiniile populației UE. Rețeaua europeană de expertiză în domeniul dizabilității (EDE), gestionată de Human European Consultancy, a efectuat analiza datelor și a elaborat prezentul raport.
1. Obiectivul consultării
Prezentul raport de sinteză factologic prezintă răspunsurile la consultarea publică deschisă
desfășurată în contextul pregătirii Comunicării „Consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030”. Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030 stabilește obiective și acțiuni pentru îmbunătățirea situației persoanelor cu dizabilități în întreaga UE și pentru asprijini punerea în aplicare la nivelul UE a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD), completată de eforturile statelor membre.
La jumătatea perioadei de implementare a Strategiei, scopul consultării publice a fost de a colecta dovezi și opinii de la o gamă cât mai largă de părți interesate pentru a sprijini pregătirea următoarelor etape în implementarea Strategiei, inclusiv prin noi acțiuni, și pentru a se asigura că aceasta continuă să aducă valoare adăugată la nivelul UE.2. Concepția consultării
Consultarea publică deschisă s-a desfășurat prin intermediul portalului „Exprimați-vă părerea” al Comisiei Europene, în perioada 14 noiembrie 2025 – 6 februarie 2026 (miezul nopții, ora Bruxelles-ului).
Consultarea a fost deschisă tuturor părților interesate, inclusiv persoanelor cu dizabilități, organizațiilor societății civile, autorităților publice, partenerilor sociali, întreprinderilor și cetățenilor individuali. Pentru a asigura accesibilitatea și incluziunea, consultarea a fost pusă la dispoziție în mai multe formate: 1) un chestionar online standard, 2) o versiune online ușor de citit și 3) o versiune Word accesibilă, care putea fi trimisă prin e-mail.
Chestionarul a inclus atât întrebări închise, cât și întrebări deschise referitoare la:
- 1) percepțiile asupra situației actuale a persoanelor cu dizabilități;
- 2) evaluarea progreselor înregistrate în ultimii cinci ani;
- 3) impactul perceput al inițiativelor UE și al Strategiei 2021-2030; și
- 4) domeniile în care acțiunea UE a fost insuficientă și prioritățile pentru acțiunile viitoare până în 2030.
3. Cine a răspuns la consultare
În cadrul consultării publice au fost primite în total 642 de răspunsuri și 28 de documente de poziție (Tabelul 1). Dintre acestea, 543 de răspunsuri (85%) au fost trimise utilizând chestionarul standard și 99 de răspunsuri (15%) utilizând versiunea ușor de citit.
3.1. Categoria părților interesate
Majoritatea respondenților s-au identificat ca cetățeni ai UE (67% sau 433 de respondenți). Printre părțile interesate organizate, cea mai reprezentată categorie a fost cea a ONG-urilor (13%), urmată de asociațiile de afaceri (3%), autoritățile publice (2%) și sindicatele (1%).
Tabelul 1 – Respondenții la consultarea publică pe categorii de părți interesate
Categorii Standard Ușor de citit Total Instituție academică/de cercetare 9 0 9 Companie/organizație comercială 7 1 8 Asociație de afaceri 17 0 17 Organizație de consumatori 2 0 2 Cetățean UE 349 84 433 Organizație de mediu 1 0 1 Cetățean non-UE 7 1 8 ONG 80 5 85 Autoritate publică 10 2 12 Sindicat 6 0 6 Altele 48 4 52 N.A. 7 2 9 Total 543 99 642
3.2. Relația respondenților cu dizabilitatea
Respondenții au fost rugați să indice relația lor cu dizabilitatea. În total, 48% s-au identificat ca persoane cu dizabilități (305 respondenți care fie se consideră persoane cu o dizabilitate, fie raportează o dizabilitate sau o deficiență recunoscută).
Au fost permise răspunsuri multiple la această întrebare. Individual: 30% se consideră persoane cu o dizabilitate; 32% au o dizabilitate sau o deficiență recunoscută; 32% îngrijesc o persoană cu o dizabilitate; 28% lucrează într-o organizație pentru persoane cu dizabilități; 8% nu se consideră persoane cu o dizabilitate și 3% au preferat să nu răspundă.
3.3. Vârsta și statutul profesional
Distribuția pe vârste: Printre respondenții care au răspuns în calitate de cetățeni UE sau non-UE (N=441), cel mai mare grup de vârstă a fost 50-65 de ani (42%), urmat de cei cu vârsta cuprinsă între 30 și 49 de ani (38%). În plus, 12% aveau peste 65 de ani, iar 5% aveau vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani. 3% dintre respondenți au preferat să nu își divulge vârsta, iar mai puțin de 1% aveau sub 15 ani.
Statutul profesional: Dintre toți respondenții (N=642), cele mai mari grupuri au fost cei care lucrează în sectorul public (20%) și în sectorul privat (19%). În plus, 17% dintre respondenți au raportat că desfășoară activitate remunerată într-o organizație a societății civile (inclusiv organizații ale persoanelor cu dizabilități), 16% erau pensionari, 9% au raportat că desfășoară activitate neremunerată, 9% erau șomeri și 4% erau studenți. 4% au preferat să nu își divulge statutul profesional, în timp ce 10% au selectat „Altele”. Au fost posibile răspunsuri multiple pentru această întrebare.
3.4. Distribuția geografică
Au fost primite răspunsuri din 36 de țări, inclusiv 21 de state membre ale UE (97% din răspunsuri) și 15 țări din afara UE (3% din răspunsuri). Zece respondenți (2%) nu au indicat o țară de origine.
Răspunsuri din statele membre ale UE: Cel mai mare număr de răspunsuri a provenit din Italia (242), urmată de Germania (119), Ungaria (76) și Belgia (62). S-au primit răspunsuri și din Franța (24), Spania (14), Polonia (11), Cipru (9), Austria (7), Portugalia (7), Lituania (6), Luxemburg (6), România (6), Finlanda (4), Irlanda (4), Croația (3), Țările de Jos (3), Suedia (3), Grecia (2), Bulgaria (1) și Estonia (1).
Răspunsuri din țări din afara UE: Regatul Unit (4), Statele Unite ale Americii (3), Brazilia și Canada (câte 2), Bosnia și Herțegovina, Comore, Cuba, Egipt, Islanda, Republica Moldova, Sierra Leone, Trinidad-Tobago, Turcia, Ucraina și Venezuela (câte 1).
Figura 1 – Respondenți la consultarea publică pe țară din UE
4. Prezentarea generală a răspunsurilor
4.1. Percepții privind progresele înregistrate în îmbunătățirea situației
persoanelor cu dizabilități în ultimii cinci ani
Sondajul a început cu o întrebare referitoare la îmbunătățirea situației persoanelor cu dizabilități în ultimii cinci ani. În ceea ce privește situația din țara UE în care locuiesc respondenții, dintre toți respondenții (N=620), 32% (198 de respondenți) au exprimat o opinie pozitivă (159 sunt parțial de acord; 39 sunt de acord), în timp ce 52% (323 de respondenți) au exprimat o evaluare negativă (118 sunt parțial împotrivă; 205 sunt împotrivă). Alți 15% nu au fost nici de acord, nici împotrivă, iar 1% au selectat „Nu știu”.
În ceea ce privește situația la nivelul UE (N=595), 34% (202 respondenți) au exprimat o opinie pozitivă, în timp ce 27% (162 de respondenți) au exprimat o evaluare negativă. Alți 18% nu au fost nici de acord, nici împotrivă, iar 21% au selectat „Nu știu”.
Percepțiile au fost mai puțin pozitive la nivel global (N=583). În ceea ce privește situația la nivel mondial, 13% au fost de acord că situația s-a îmbunătățit, în timp ce 38% și-au exprimat dezacordul. Alți 21% nu au fost nici de acord, nici împotrivă, iar 27% au selectat „Nu știu”.
Figura 2 – Îmbunătățirea percepută a situației persoanelor cu dizabilități în ultimii cinci ani – la nivel mondial, la nivel UE și în țara respondentului
4.2. Principalele provocări identificate
Respondenții au fost rugați să selecteze până la cinci domenii în care persoanele cu dizabilități se confruntă cu cele mai mari dificultăți la nivelul UE (N=642). Cel mai frecvent selectat domeniu a fost traiul independent (53%), urmat de muncă și ocuparea forței de muncă (51%).
Barierele legate de accesibilitate au fost, de asemenea, identificate în mod proeminent: 48% dintre respondenți au selectat accesul la clădiri și locuri, iar 46% au selectat accesul la transport. Incluziunea în comunitate a fost selectată de 39%.
Au fost menționate frecvent și alte domenii. Egalitatea și nediscriminarea au fost selectate de 35%. Standardele de viață și protecția socială (32%), sprijinul pentru membrii familiei (32%) și serviciile de asistență medicală (33%) au fost selectate fiecare de aproximativ o treime dintre respondenți. Toate celelalte domenii au fost selectate de mai puțin de un sfert dintre respondenți, inclusiv educația (23%), sensibilizarea publicului și a autorităților (19%), accesul la tehnologie, bunuri și servicii (14%) și recunoașterea capacității juridice (10%). Alte domenii, cum ar fi pregătirea pentru situații de criză, participarea politică și sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, au fost selectate de mai puțin de 10% dintre respondenți.
Figura 3 – Cele mai mari dificultăți la nivelul UE: Toți respondenții și respondenții cu dizabilități
Comparativ cu setul total de răspunsuri, respondenții cu dizabilități (N=305) au identificat mai frecvent barierele legate de accesibilitate (57% față de 48% pentru accesul la clădiri și locuri; 54% față de 46% pentru transport). Aceștia au selectat, de asemenea, mai frecvent standardele de viață și protecția socială (37% față de 32%) și sensibilizarea publicului și a autorităților (25% față de 19%).
4.3. Impactul perceput al acțiunii UE
Înainte de a evalua impactul perceput al acțiunii UE, respondenții au fost întrebați despre familiaritatea lor cu inițiativele și instrumentele UE legate de politica în domeniul dizabilității (N=642). Conform rezultatelor sondajului, nivelurile de cunoaștere a inițiativelor UE variază considerabil în funcție de instrument.
Dintre instrumentele legislative și de reglementare, 50% au raportat că nu sunt familiarizați cu Actul european privind accesibilitatea, în timp ce restul de 50% au indicat cel puțin o anumită familiaritate. Un model similar a fost observat pentru Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă (51% nu sunt familiarizați, 49% sunt familiarizați) și pentru Regulamentele europene privind drepturile pasagerilor (56% nu sunt familiarizați, 44% sunt familiarizați).
60% dintre respondenți au raportat că sunt cel puțin parțial familiarizați cu Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030, în timp ce 40% nu au fost deloc familiarizați. În ceea ce privește inițiativele emblematice ale Strategiei, 81% dintre respondenți au indicat cel mai ridicat nivel de familiaritate cu Cardul european pentru dizabilitate și Cardul european de parcare, urmate de Orientările privind traiul independent și incluziunea în comunitate (54%). Familiaritatea a fost comparativ mai scăzută pentru Pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu dizabilități (48%), Platforma pentru persoanele cu dizabilități și inițiativa AccessibleEU (38%), și cea mai scăzută pentru Strategia reînnoită a Comisiei Europene privind resursele umane (29%).
Majoritatea respondenților nu au fost familiarizați cu inițiativele legate de guvernanță și sensibilizare, cum ar fi Platforma pentru persoanele cu dizabilități (59% nu sunt familiarizați) și Conferința dedicată Zilei Europene a Persoanelor cu Dizabilități sau Premiul Access City (55% nu sunt familiarizați).
Respondenții au fost apoi întrebați dacă inițiativele UE au ajutat la îmbunătățirea situației generale a persoanelor cu dizabilități în ultimii cinci ani. În ceea ce privește situația din țara UE în care locuiesc respondenții (N=622), 33% au exprimat o opinie pozitivă, în timp ce 44% au exprimat o evaluare negativă. Alți 16% nu au fost nici de acord, nici împotrivă, iar 7% au selectat „Nu știu”.
35% au exprimat o opinie pozitivă conform căreia inițiativele UE au ajutat la îmbunătățirea situației la nivelul UE (N=606), în timp ce 21% au exprimat o evaluare negativă. 20% nu au fost nici de acord, nici împotrivă, iar 23% au selectat „Nu știu”. Evaluările la nivelul UE au fost, per ansamblu, mai pozitive decât cele privind impactul în propriile țări.
La nivel global (N=597), percepțiile au fost mixte: 12% au exprimat o opinie pozitivă, 27% o evaluare negativă, iar 25% au fost neutri. O proporție substanțial mai mare (37%) a selectat „Nu știu” când a evaluat impactul global.
S-a evaluat, de asemenea, dacă UE a ajutat prin diferite tipuri de activități (N=618). Inițiativele legislative au fost cel mai frecvent evaluate pozitiv (44%). Acțiunile politice și promovarea reformelor în țările UE au fost evaluate pozitiv de 36%. Schimbul de cunoștințe și bune practici a primit o evaluare pozitivă de la 34%, iar sensibilizarea cu privire la problemele legate de dizabilitate de la 32%. Finanțarea UE a fost evaluată pozitiv de 28%.
Figura 4 – Contribuția percepută a diferitelor activități ale UE la îmbunătățirea situației persoanelor cu dizabilități (ultimii cinci ani)
4.4. Evaluarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități
2021-2030 în ultimii cinci ani
Privind impactul Strategiei în țara în care locuiesc (N=619), 30% au exprimat o evaluare pozitivă, iar 44% o evaluare negativă. Percepțiile au fost similare în rândul persoanelor cu dizabilități.
La nivelul UE (N=611), 35% (211 respondenți) au evaluat pozitiv Strategia, în timp ce 24% (144 respondenți) au evaluat-o negativ. 24% au selectat „Nu știu”. Respondenții cu dizabilități au fost ușor mai puțin înclinați să exprime o evaluare pozitivă (33%) față de ceilalți respondenți (36%).
La nivel global (N=597), 12% au evaluat pozitiv impactul Strategiei, 26% negativ, 24% neutru și 37% „Nu știu”. Incertitudinea a fost din nou mult mai mare pentru evaluarea la nivel mondial.
Figura 5 – Impactul perceput de Strategie asupra situației persoaneloc cu dizabilități la nivel EU
4.4.1. Domenii în care acțiunea UE în materie de dizabilitate în ultimii cinci ani
a fost insuficientă
Respondenții au fost rugați să identifice domeniile în care acțiunea UE din ultimii cinci ani a fost insuficientă (N=642). Domeniul identificat cel mai frecvent ca fiind insuficient a fost combaterea discriminării pe motive de handicap, ales de 41 % dintre respondenți. Acesta a fost urmat de accesibilitate, aleasă de 37 %. Alte domenii frecvent selectate au inclus ocuparea forței de muncă (34 %), protecția socială (33 %) și sănătatea (31%).
Toate celelalte domenii au fost selectate de mai puțin de un sfert dintre respondenți. Acestea au inclus bunuri și servicii, inclusiv locuințe (22%), educație și formare (20%), sensibilizarea cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități (20%) și sprijinirea punerii în aplicare prin finanțare din partea UE (16%). Fiecare dintre domeniile rămase a fost selectat de 15% sau mai puțin dintre respondenți.
În rândul respondenților cu dizabilități (N=305), clasamentul celor cinci domenii selectate cel mai frecvent a fost, în linii mari, similar. Cu toate acestea, accesibilitatea a fost selectată de 50 % din acest grup, comparativ cu 26 % în rândul celorlalți respondenți (N=337). În mod similar, combaterea discriminării pe motive de dizabilitate a fost selectată de 47 % dintre persoanele cu dizabilități, comparativ cu 36 % în rândul celorlalți respondenți.
Figura 6 – Zonele unde acțiunile UE sunt percepute ca insuficiente
În ansamblu, răspunsurile indică faptul că discriminarea, accesibilitatea, ocuparea forței de muncă, protecția socială și sănătatea rămân domeniile percepute cel mai frecvent ca necesitând o acțiune mai fermă din partea UE, accesibilitatea evidențiindu-se ca o preocupare deosebit de importantă în rândul respondenților cu dizabilități.
4.4.2. Priorități pentru acțiuni viitoare până în 2030
Respondenților li s-a prezentat o listă de 38 de domenii posibile. Cea mai frecvent selectată prioritate a fost munca și ocuparea forței de muncă (57%) dintr-un total de 642 de respondenți.
Aceasta a fost urmată de traiul independent și incluziunea în comunitate (55%), accesibilitatea clădirilor și locurilor (51%) și accesibilitatea sistemelor de transport (50%). Sănătatea a fost, de asemenea, larg identificată ca domeniu prioritar (48%).
Alte domenii evidențiate: protecția socială și măsuri anti-sărăcie (39%), locuințele (33%), educația și formarea (33%), designul universal (34%), sănătatea mintală (25%), tinerii și copiii cu dizabilități (26%) și monitorizarea și aplicarea legislației privind dizabilitatea (21%).
Respondenții au fost, de asemenea, rugați să selecteze până la cinci identități sau situații vulnerabile care necesită acțiuni suplimentare în cadrul Strategiei (N=642).
Figura 7 – Zone prioritare pentru acțiuni UE viitoare, de a îmbunătăți situația persoanelor cu dizabilități
Persoanele vârstnice au fost cel mai frecvent identificate (67%), urmate îndeaproape de copii (64%). Acest lucru indică o percepție puternică conform căreia vârsta combinată cu dizabilitatea crește semnificativ vulnerabilitatea. Femeile au fost, de asemenea, identificate pe scară largă (50%), subliniind importanța unei abordări sensibile la dimensiunea de gen.
Vulnerabilitatea socio-economică a fost, de asemenea, subliniată, persoanele fără adăpost fiind selectate de 40% dintre respondenți. Aproximativ un sfert au identificat refugiații (24%) și migranții (23%). Puțin peste o cincime au selectat persoanele racializate (22%) și persoanele LGBTIQ+ (22%). Mai puțini respondenți au selectat romii (8%) și alte minorități etnice (7%), în timp ce 10% au selectat „Altele”.
Conform răspunsurilor, vârsta, genul și vulnerabilitatea socio-economică sunt percepute cel mai puternic ca factori agravanți în experiența barierelor legate de dizabilitate.
5. Etapele următoare
Răspunsurile la această consultare vor contribui la pregătirea Comunicării privind consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030.
Sursă: Comisia Europeană: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/15452-Enhancing-the-strategy-for-the-rights-of-persons-with-disabilities-up-to-2030/public-consultation_en
Tradus de Florian Ionașcu, tehnoredactor CED