Într-o societate care aspiră la incluziune și echitate, accesibilizarea spațiilor publice nu ar trebui să fie un moft, ci o responsabilitate colectivă. Vorbim despre un drept fundamental al persoanelor cu dizabilități: dreptul la participare deplină în viața socială. Fie că este vorba de trotuare, instituții publice, mijloace de transport sau centre comerciale, accesul liber și sigur trebuie să fie garantat pentru toată lumea.
Ce înseamnă, concret, un spațiu public accesibil?
Un spațiu public accesibil este un loc în care orice persoană, indiferent de dizabilitatea sa, poate ajunge, se poate deplasa și poate beneficia de servicii în condiții de egalitate și siguranță. Asta înseamnă:
- Rampe de acces și lifturi funcționale pentru utilizatorii de scaune rulante
- Semnalizare vizuală și tactilă pentru persoanele cu deficiențe de vedere
- Sisteme de informare audio pentru nevăzători și buclă inductivă pentru cei cu deficiențe de auz
- Toalete adaptate, spații de așteptare confortabile și uși automate
- Trotuare fără obstacole, treceri de pietoni bine semnalizate
De ce este importantă accesibilizarea?
- Respectarea drepturilor omului
Conform Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, România (și orice stat semnatar) este obligată să asigure accesul egal în toate domeniile vieții publice. Lipsa accesibilizării înseamnă discriminare structurală.
- Participare activă în comunitate
Fără accesibilitate, oamenii cu dizabilități nu pot merge la vot, nu pot accesa educație sau servicii medicale, nu pot participa la evenimente culturale sau sociale. Se creează o izolare forțată, care afectează sănătatea mentală și fizică a acestor persoane.
- Beneficii pentru toată lumea
Un spațiu accesibil este un spațiu prietenos pentru toți: mame cu cărucioare, vârstnici, persoane temporar accidentate, chiar și turiști. Accesibilizarea crește calitatea vieții urbane în ansamblu.
Exemple concrete de accesibilizare
- Biblioteca Națională a României, care dispune de lifturi, rampe și toalete adaptate
- Metroul din București, care, deși cu probleme în unele stații, are lifturi funcționale în multe puncte-cheie
- Orașe precum Cluj-Napoca sau Oradea, care au investit în trotuare coborâte, autobuze cu podea joasă și aplicații de orientare pentru nevăzători
Ce se întâmplă dacă spațiile publice nu sunt accesibilizate?
- Izolare socială și excludere: Persoanele cu dizabilități rămân captive în propriile locuințe.
- Creșterea inegalităților sociale: Accesul limitat la educație, locuri de muncă și servicii publice perpetuează sărăcia și dependența.
- Riscuri de siguranță: Trotuare nepracticabile, lipsa semnalizării sau a rampelor pot duce la accidente grave.
- Încălcarea legii: Instituțiile care nu asigură accesibilitate pot fi sancționate conform legislației în vigoare, inclusiv Legea 448/2006 privind protecția persoanelor cu handicap.
Accesibilizarea nu este despre compasiune – este despre drepturi. Este o formă de respect și responsabilitate socială. Fiecare spațiu public gândit incluziv aduce mai aproape o societate cu adevărat funcțională și echitabilă.
Indiferent că ești arhitect, funcționar public, antreprenor sau simplu cetățean, poți face parte din schimbare. Accesibilizarea spațiilor publice pentru persoanele cu dizabilități nu este un cost, ci o investiție în umanitate.
Descoperă ghidul despre accesibilizarea spațiilor publice de pe România Accesibilă. Un ghid esențial pentru accesibilizare și proiectare incluzivă.
